marți, 6 septembrie 2011

Astazi mi-am facut unghiile cu orja albastra, albastru-electric. Dupa ce le-am dat cu orja, le-am sters pentru ca mi s-au parut prea exagerate, prea tipatoare desi imi doream de multa vreme sa incerc culoarea aceasta. Apoi le-am facut rosii...am stat asa cateva ore, dupa care le-am sters si le-am facut din nou albastre. Pana maine dimineata cred ca le voi mai sterge de cateva ori. De ce? Din lipsa curajului de a purta ceva ce nu am mai purtat. Pentru ca mi-e frica de nou, pentru ca prefer sa ma conformez in limitele unor situatii pe care le cunosc si de care sunt satula decat sa risc si sa incerc ceva nou.
Astazi pe facebook un fost coleg de facultate scrie : mi-am dat demisia astazi pentru ca asa am simtit. Am simtit ca trebuie sa incerc altceva, sa fac altceva. De cate ori nu am avut senzatia aceasta. De cate ori mi-am dorit sa renunt la tot si sa fac ceea ce-mi doresc, sa nu ma gandesc la consecinte, la ziua de salariu, ziua de plata a facturilor, a ratelor. Multi dintre noi insa nu avem acest curaj niciodata, ramanem blocati in situatii pe care le acceptam, in care ne conformam, acceptam joburi pentru care nu avem nici un pic de entuziasm si pasiune doar de dragul salariului, ne implicam in relatii cu persoane doar pentru a nu fi singuri din care ulterior nu stim cum sa mai iesim, ne conformam ordinelor primite, sarcinilor trasate, birocratiei din tara, taierilor salariale, alegerilor conducatorilor tarii etc. Si conformandu-ne,ne trezim in fiecare zi la ora 8 si incepem ziua din inertie, conform rutinei programului zilnic si uitam sa ne bucuram de fiecare zi, de viata.
Maine dimineata, la prima ora, in loc de cafea ar trebui sa bem o doza de curaj si poate vom reusi sa vedem realitatea din jur altfel.