Sunt fericita astazi. Am primit jobul acela. E mai mult decat ma asteptam si sper sa fie bine...cat mai bine. Din partea mea sigur va fi. Am citit zilele astea doua carti care m-au impresionat foarte mult. Sunt scrise de Elena Cardas...o scriitoare mai putin cunoscuta, insa ar merita sa fie extrem de cunoscuta. Cartile se numesc 'Barbatii altor femei" si "Eu, strabunica mea"...va recomand macar sa le rasfoiti.
Vreau sa postez un pasaj care m-a impresionat si in randurile caruia simt ca sunt si gandurile mele. - Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n-as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chimval zarganitor. Si chiar daca as avea darul profetiei, si as cunoaste toate misterele si toata stiinta, si chiar daca as avea toata credinta, asa incat sa munt si muntii, si n-as avea dragoste, nu sunt nimic. Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic. Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea nu este invidioasa, dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul ei, nu se manie, nu se gandeste la rau, nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar, acopera totul, crede totul, spera totul, rabda totul. Dragostea nu piere niciodata. Profetiile se vor sfarsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea sfarsit. Caci cunoastem in parte si profetim in parte, dar cand va veni ce este desavarsit, acest "in parte" se va sfarsi. Cand eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, gandeam ca un copil, dar cand am devenit matur, am lepadat ce era copilaresc. Caci cum vedeam ca intr-o oglinda, in clip neclar, dar atunci, vom vedea fata in fata. Acum, cunosc in parte, dar atunci, voi cunoaste asa cum am fost si eu cunoscut. Acum dar raman trei: credinta, nadejdea si dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea-
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu